
Ingrediente
4 roşii medii
4 castraveţi mici
o legătură de ceapă verde (4 fire)
4 ridichi mari (sferice) sau 6 ridichi mici (elipsoidale)
o jumătate de lămâie
sare, piper, ulei, frunze de pătrunjel şi mărar
Instrumente necesare
bol de salată
furculiţă pentru amestecat
cuţit de legume (adică foarte bine ascuţit şi comod de mânuit — în cazul meu personal, asta înseamnă cuţitul mare, de tranşat; poate alţi maeştri vor prefera însă cuţitul mic de legume)
fund de bucătărie pentru tăiat (adică dintr-un material compatibil cu lama cuţitului de mai sus)
Mod de pregătire
Toate legumele trebuie să fie reci (10C) sau măcar de la răcoare (18C). Dacă am venit cu ele de la piaţă, prin soare, le punem într-o oală sau vas mai mare cu apă rece şi le lăsăm aşa jumătate de oră să se răcorească şi învioreze.
Se taie capetele castraveţilor şi apoi se taie longitudinal în patru şi apoi se taie transversal în cubuleţe — dimensiunea după gustul oaspeţilor. Tot după gustul oaspeţilor se pot decoji inainte şi/sau tăia lenticular în loc de ortogonal. Se aruncă în bol. Se continuă cu ridichile (ecuatorial şi pe două meridiane perpendiculare; sau după gustul invitaţilor: lenticular sau doar ecuatorial) şi cu firele de ceapă având grijă să nu introducem în salată frunze (parte verde) în cantitate mai mult decât dublă decât partea iute (albă).
Continuăm cu roşiile, pe care le tăiem după două meridiane perpendiculare şi apoi fiecare sfert în căte trei sectoare egale după ce, evident, eliminăm cotorul. Le aruncăm şi pe ele în bol şi apoi amestecăm conţinutul (cu furculiţa sau inerţial).
Adăugăm sare, piper şi frunzele de pătrunjel/mărar (după gust), stropim cu ulei şi stoarcem complet jumătatea de lămâie. Dacă roşiile par foarte solide (uscate) sau lămâia a fost mai puţin zemoasă, putem adăuga 100ml de apă rece peste ingrediente.
Amestecăm încă o dată pentru a se omogeniza, gustăm şi verificăm că gustul (mai ales în dimensiunile sărat şi acru) corespunde cu ce doream să obţinem şi servim imediat.
Alte indicaţii
Se serveşte rece ca şi garnitură la felul doi atunci când acesta este predominant uscat sau picant (e.g. friptură) sau ca şi compensator la orice fel picant. Spre deosebire de salata clasică de vară (care ar fi conţinut şi frunze de salată în ideea de a-i da o textură proprie şi a o face mai “mestecabiă” atentând astfel la calitatea de fel de sine stătător), salata de răcire este destinată exclusiv garniturilor.
Comentarii